BROCOLI - FLOAREA CE NE APĂRĂ DE TUMORI



    Brocoli, această floare verde comestibilă, ce a apărut nu cu foarte mult timp în urmă pe piaţă românească, este un produs necunoscut încă. Probabil vor trece încă mulţi ani până v-a reuşi să ocupe un loc important în tradiţiile noastre din bucătărie şi să fie apreciată atât pentru calităţile sale culinar- gustative dar mai ales pentru proprietăţile care le deţine.
Brocoli este numele  plantei Brassica oleracea L., varietatea italică ce aparţine familiei Crucifere, familia din care fac parte şi varza, varza de Bruxelles, conopida, gulia, ridichea,  hreanul, muştarul, rapiţă şi lista ar putea continuă.

Proprietăţile sale sunt în principal legate de conţinutul mare de antioxidanţi clasificând brocoli pe primul loc în topul alimentelor din această categorie. Polifenolii, carotenoidele, indoli şi mai ales în Sulforafan, fac din brocoli un aliment foarte util în prevenirea tumorilor ce pot apărea de-a lungul aparatului digestiv şi nu numai. Acest grup de substanţe cu rol anticancerigen au efecte benefice şi în cazul bolilor cardiovasculare, a problemelor neurologice dar au şi efecte antiambatranire. 

Un grup de cercetători conduşi de Jed W. Fahey, au fost de părere că substanţa activă din brocolli, numită sulforafan, reduce clar nivelul bacteriei Helicobacter pylori despre care v-am vorbiti AICI. Conform datelor actuale, cele mai multe simptome ale ulcerului gastric sunt generate de bacteria Helicobacter pylori. Conform NIH ( Institutul National de Sanatate din S.U.A) se poate dovedi clar, ca de la bacteria mai sus mentionata si pana la ulcerul gastric exista o cale directa. Cert este ca, WHO (Organizatia Mondiala a Sanatatii) a clasat Helicobacter pylori drept agent cancerigen, care afecteaza milioane de oameni la nivel mondial.


Se pare că sulforafanul stimulează producerea în intestine a unor enzime care asigura protecţie împotriva radicalilor liberi, împotriva substanţelor care deteriorează ADN-ul precum şi împotriva inflamaţiei. Dr.Fahey este de părere că "O doză de câteva grame de germeni de broccolli poate fi suficientă pentru ridicarea nivelului de enzime protectoare ale organismului.” "Suntem de părere că, datorită acestei substanţe am găsit cel mai promiţător mecanism de prevenire a cancerului.” 



Cum gătim brocoli?

Acest lucru depinde de care din substantele ce le contine vrem să beneficiem. În timp ce betacarotenul (carotenoidele), în care este bogat, este rezistent la temperaturi înalte, şi de fapt este indicat ca pentru acest element să fierbem la temperaturi mari, indoli sau sulforafanul , substanţe anticancerigene, sunt puţin rezistente la temperaturi mari, pierzându-si calitatile cu fierberea. Ideal ar trebuie să preparam această legumă la aburi pentru nu mai mult de 5 min, astfel obtinem un brocoli partial copt, inca putin crocant, in care s-au mentinut o mare parte a elementelor sale.

Poate fi folosit crud, revelandu-se un optim ingredient  şi în prepararea de smoothie, în acest mod profităm si de conţinutul foarte mare în Vitamina C (depaseste portocala ), care de altfel se stie ca este foarte instabilă la temperaturi mari.


Elemente ce contine brocoli/crud
/100gr
Apa
92,0g
Proteine
3,0g
Lipide
0,4g
Carbohidrati
3,1g
Fibre alimentare
3,1g
Sodiu
12 mg
Potasiu
340mg
Fier
0,8mg
Calciu
28,0mg
Fosfor
66,0mg
Vitamina B1
0,04mg
Vitamina B2
0,12mg
Vitamina B3
1,8mg
Vitamina A
2,0µg*
Vitamina C
54,0mg
Vitamina E
0,17mg
Energia
27,0kcal

Surse:

ALIMENTELE SI CONTINUTUL LOR PROTEIC

Ce cantitate dintr-un aliment bogat în proteine trebuie să consum ca să-mi acopăr necesarul proteic pe parcursul unei zile?
Cantitatea necesară unui adult ce nu face efort fizic deosebit sau sport de întreţinere sau performanţă, este de 0,8 gr/kg , ceea ce înseamnă că o persoană ce cântăreşte 80 kg necesarul său zilnic este de doar 64 gr proteine . Această cantitate se dublează sau chiar se triplează în cazul tinerilor şi copiilor ce se află în perioada de creştere şi a persoanelor ce fac o muncă ce necesită un efort fizic deosebit, sau , a celor ce fac sport de întreţinere sau performanţă.
Proteinele le găsim atât în alimente de origine animală cât şi în cele de origine vegetală. Studiind tabelul de mai jos vom observa cum cantitatea de proteine variază de la un aliment la altul. 

MAI MULTE DESPRE PROTEINE ACCESATI AICI




Tabel cu continutul de proteine in ordine alfabetica


Aliment   -               cantitatea de proteine in gr / 100 gr aliment
Aliment -             cantitatea de proteine in gr / 100 gr aliment
Albus
10,9
Lapte vaca gras
3,1
Alune de padure
13,8
Limba vita
17,1
Anghinare
3
Linte
25
Arahide  prajite
17
Mascarpone
7,6
Avocado
4,4
Malai
3,7
Bob
27,2
Mazare
7
Branza proaspata cca.
22
Migdale
22


Mozzarella
20
Calamar
12,6
Naut
21,8
Carnati porc  cca.
13,5
Nuci
11,5
Carne Cal
21,5
Orez
7
Carne Curcan pulpa
21
Orz
10,4
Carne Curcan piept
22
Oul intreg
12
Carne Gasca
15,8
Paine alba
3,2
Carne Iepure
21,1
Paine integrala
7,2
Carne Miel
20
Papaia
3
Carne Porc
18,7
Parizer cca.
13,3
Carne Prepelita
25
Parmigiano
36
Carne Pui piept
22,5
Peste Chefal
15,8
Carne Pui pulpa
17,9
Peste Peste Dorada
20
Carne Rata
21,5
Peste Pastrav
14,7
Carne Vita
20,7
Peste spada
20
Carne Vitel
18,8
Peste Scrumbie
17
Cartofi
2,1
Peste Merluciu
17
Cascaval    cca.
22
Peste Sepie
14
Castane
3,2
Peste Sardina
20,8
Ciuperci cultivate
3,7
Peste Somon
20
Conopida
3,2
Peste Ton
21,5
Crap
19
Somon afumat
25
Emmental
28,5
Ton la conserva
22,8
Faina tip ‘0’
11,5
Scoici
11,7
Fasole
26
Seminte pin
31,9
Fasole verde
2,1
Soia
37
Fistic
18
Smantana
2,3
Galbenus ou
16
Spanac
7
Gorgonzola
19,4
Sparanghel
3,6
Hamburgher cca.
12,7
Varza de Bruxel
4,2
Iaurt slab
5


Iaurt gras
3,4


Lapte de capra
3,9


Lapte de oaie
5,3


Lapte de vaca degresat
3,5



*Cantitatile prezente in tabel sunt aproximative, acest lucru fiind influentat de catre calitate, provenienta, preparare.

Tabel cu valoarea* continutului de proteine ordonata descrescator


Aliment   -  cantitatea de proteine in gr / 100 gr aliment
Aliment   -  cantitatea de proteine in gr / 100 gr aliment
Cartofi
2,1
Galbenus ou
16
Fasole verde
2,1
Arahide  prajite
17
Smantana
2,3
Peste Scrumbie
17
Anghinare
3
Peste Merluciu
17
Papaia
3
Limba vita
17,1
Lapte vaca gras
3,1
Carne Pui pulpa
17,9
Castane
3,2
Fistic
18
Conopida
3,2
Carne Porc
18,7
Paine alba
3,2
Carne Vitel
18,8
Iaurt gras
3,4
Crap
19
Lapte de vaca deg.
3,5
Gorgonzola
19,4
Sparanghel
3,6
Carne Miel
20
Ciuperci cultivate
3,7
Mozzarella
20
Malai
3,7
Peste Peste Dorada
20
Lapte de capra
3,9
Peste spada
20
Varza de Bruxel
4,2
Peste Somon
20
Avocado
4,4
Carne Vita
20,7
Iaurt slab
5
Peste Sardina
20,8
Lapte de oaie
5,3
Carne Curcan pulpa
21
Mazare
7
Carne Iepure
21,1
Orez
7
Carne Cal
21,5
Spanac
7
Carne Rata
21,5
Paine integrala
7,2
Peste Ton
21,5
Mascarpone
7,6
Naut
21,8
Orz
10,4
Branza proaspata cca.
22
Albus
10,9
Carne Curcan piept
22
Faina tip ‘0’
11,5
Cascaval    cca.
22
Nuci
11,5
Migdale
22
Scoici
11,7
Carne Pui piept
22,5
Oul intreg
12
Ton la conserva
22,8
Calamar
12,6
Carne Prepelita
25
Hamburgher cca.
12,7
Linte
25
Parizer cca.
13,3
Somon afumat
25
Carnati porc  cca.
13,5
Canepa seminte 
25
Alune de padure
13,8
Fasole
26
Peste Sepie
14
Bob
27,2
Peste Pastrav
14,7
Emmental
28,5
Carne Gasca
15,8
Seminte pin
31,9
Peste Chefal
15,8
Parmigiano
36


Soia
37




*Cantitatile prezente in tabel sunt aproximative, acest lucru fiind influentat de catre calitate, provenienta, preparare.


Un articol oferit de InfoMix
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK

Ti-a placut acest articol? Aboneaza-te si vei primi toate noutatile.

Deja vrei sa pleci ??? Aici gasesti cateva postari care au avut cele mai multe vizionari.